Scrisori din țări care nu mai există
publicat in: Blog // publicat pe: 19.04.2021
Am adunat 11 timbre speciale, unice, adevărate rarități. Aceste mărci poștale neobișnuite sunt legate de țări care nu mai există. Poveștile lor misteriose, adesea crude și tulburătoare, peste care s-a așternut liniștea trecutului, ni se relevă acum în plină lumină.
În cartea Pe urmele țărilor dispărute, Bjorn Berge prezintă istoria unor țări care nu mai există, care au existat pentu un timp scurt sau chiar foarte scurt, cu măcinări, lupte, drame și victorii. Le descoperim prin timbrele pe care au apucat să le emită.
Originea și istoria fiecărei mărci poștale este unică. Parcurgând selecția de mai jos, vă puteți delecta cu timbrele rarisime și crâmpeie din poveștile din spatele lor.
1. Maluku de Sud
.png)
Maluku de Sud este un arhipelag de insule din Marea Banda, dintre Noua Guinee și Sulawesi, rămase în istorie drept cele mai râvnite insule din regiune datorită condimentelor ce se găseau doar aici, în special nucșoară și cuișoare.
Timbrul de mai sus datează din 1950 și reprezintă o ediție reștampilată a unui timbru din Indonezia de pe vremea administrației olandeze din 1949. Înfățișează o casă Minangkabau din Sumatra.
2. Kasaiul de Sud
.png)
În interiorul granițelor Congoului se vorbeau mai mult de două sute de limbi, iar varietatea de grupări etnice era cel puțin tot atât de mare. Fosta împărțire colonială în districte și structuri de putere nu oglindea în niciun fel acest aspect al culturii congoleze. Era firesc să fie probleme. Provincia Katanga se va revolta rapid și își va declara autonomia urmată apoi de Kasaiul de Sud la 8 august 1960, sub conducerea lui Albert Kalonji. Acesta era conducătorul puternicului trib baluba și se autoproclamă rege – mulopwe. Regimul său era unul militar și autoritar. Membrii celorlalte triburi sunt complet excluși.
Timbrul datează din 1961 și reprezintă un cap de leopard cu litera V.
3. Manciukuo

Din cauza experimentelor pline de cruzime efectuate asupra prizonierilor din lagărul de concentrare de la Auschwitz în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, medicul nazist Josef Mengele a devenit întruchiparea diabolică a răutății umane. Chiar și așa, faptele sale pălesc în comparație cu scenele desfășurate în statul est asiatic Manciukuo, cu doar câțiva ani înainte.
Timbrul datează din 1940 și reprezintă cocori manciurieni în zbor peste catargul unei nave.
4. Tannu Tuva
.png)
În haosul de după revoluția rusă, Tannu Tuva a fost proclamată republică independentă în anul 1921, avându-l drept prim-ministru pe călugărul lamaist Donduk Kuular care a și instaurat budhismul ca religie oficială a statului. Totuși, noul stat a rămas fidel bunelor relații cu sovieticii, în special datorită includerii sale în protectoratul țarului rus Uriankhai, în 1911.
Timbrul datează din 1936 și reprezintă un motiv înfățișând un păstor de cămile, bazat pe o fotografie din cartea lui Otto Mänchen-Helfen, „Călătorie în Tuva asiatică” din anul 1931.
5. Insulele Canalului
.png)
Germanii nu aveau niciun motiv să se simtă amenințați după ce au ocupat insulele. Majoritatea bărbaților de vârste tinere părăsiseră deja insula, iar geografia acesteia o făcea ușor de controlat și improprie susținerii unei mișcări de rezistență. Cea mai mare problemă cu care se confruntau erau semnele în formă de V desenate pe pereți și stâlpi la adăpostul întunericului. Pentru a-i găsi pe făptași, germanii au apelat la informatori, plasând afișe în toate clădirile publice.
„Se oferă recompensă oricui poate oferi informații cu
privire la persoanele ce se fac vinovate de marcarea în
locuri vizibile a literei V sau a altor cuvinte menite să
aducă jigniri forțelor de ordine germane”.
Timbrul 1: 1941: Ediție locală din Guernsey, înfățișând stema regelui britanic George al VI-lea
Timbrul 2: 1943: Ediție locală din Jersey, înfățișând culegătorii de alge
6. Zona Canalului

Încă din secolul al XVI-lea, spaniolii visau la construirea unui canal între Oceanul Atlantic și Oceanul Pacific. Acesta nu avea să asigure doar calea cea mai rapidă spre expansiune și fluidizarea legăturilor comerciale în zonele vestice, ci și să elimine necesitatea ocolirii periculoase a Capului Horn
Timbrul datează din 1931 și reprezintă imaginea canalului cu pasajul Gailliard Cut
7. Inini

Începând cu anul 1932, Inini a emis timbre proprii; ele de fapt erau timbre reştampilate ce aparțineau Guyanei Franceze. Facilitățile poștale din regiune erau destul de primitive, așa că nimeni nu-și dorea să investească foarte multă muncă în acest proces. De altfel, cutii întregi de timbre au rămas nefolosite în 1946, când Inini a încetat să mai fie colonie separată. Acestea au fost până la urmă distribuite colecționarilor din întreaga lume.
Timbrul de mai sus: 1931- Arcaș din populația kalina. Timbru din Guyana Franceză, din 1929, reştampilat
8. Biafra

Cu toții știm ce înseamnă un copil-Biafra. Este un copil care suferă de sindromul Kwashiorkor, o boală care se instalează în urma unei deficiențe proteice îndelungate. Boala a mers multă vreme mână în mână cu numeroasele războaie de pe continentul african, până când în 1968 medicii francezi au prezentat pentru prima dată Occidentului cazurile de copii-Biafra. Imediat după izbucnirea războiului nigerian, zona a început să fie afectată de foamete, așa că medicii francezi au încercat din răsputeri să atragă sprijinul Crucii Roșii. În acest scop, au înființat organizația Médecins Sans Frontières – Medici fără frontiere – continuând publicarea imaginilor şocante cu copiii bolnavi ca parte dintr-o campanie de PR desfășurată pe teritoriul Europei și al Americii de Nord.
Timbrul: 1968 - Ediție cu steag și cercetător emisă cu ocazia celebrării independenței republicii Biafra
9. Allenstein

Allenstein nu devenit niciodată o țară în adevăratul sens al cuvântului, dar în vara anului 1920, în aer plutea deja sentimentul unei cvasi-independențe. Alegătorii urmau să se decidă între apartenența la Prusia Răsăriteană din Weimarul nemțesc sau la Polonia. Toate persoanele de peste 15 ani aveau drept de vot.
Timbru: 1920: Mama Germania pe un timbru german din 1916, cu ștampila adițională aferentă alegerilor publice.
10. Insulele Shetland de Sud

Aici, pe lângă pinguini, a fost sacrificat un număr uriaș de foci și balene, capturate și ucise până în anii 1960 pentru a fi folosite ca materie primă în obținerea uleiului de pește, a margarinei și a concentratelor alimentare pentru animalele domestice. O singură balenă albastră are zece mii de litri de sânge. Această cantitate corespunde sângelui a două mii de oameni – sau formulat altfel: cumulul sângelui vărsat de militarii norvegieni pe toată durata celui de-al Doilea Război Mondial.
Timbru: 1944: Exemplar reștampilat al unui timbru emis în Insulele Falkland din 1938 care înfățișează nava de cercetare William Scoresby
11. Carelia Răsăriteană

După ce bolșevicii, prin revoluția din 1917, au doborât vechii piloni ai puterii, finlandezii au considerat că premisele relației strânse pe care o avuseră cu Rusia au dispărut. Astfel, la 6 decembrie același an, au proclamat independența Finlandei, care a fost acceptată și de noul regim sovietic și ale cărei noi granițe au fost stabilite în urma păcii de la Tartu din 1920. Au existat însă zone destul de extinse cu populații majoritare finlandeze de pe teritoriul Careliei Răsăritene, care au ajuns sub stăpânire sovietică. Populația din aceste zone s-a simțit trădată și a organizat revolte, atrăgând de partea sa cinci sute de voluntari finlandezi, majoritatea însuflețiți de visul întemeierii mult visatului stat Finlanda Mare care să cuprindă și nordul Suediei și regiunea norvegiană Finmark – o versiune la scală mai mică a Germaniei Mari râvnită de naziști, câțiva ani mai târziu.
Timbru datează din 1922 și reprezintă un blazon cu urs furios